Monografie locală

Formarea oraşului-port Corabia (fragment)

Înfiinţarea oraşului Corabia s-a datorat unor necesităţi strict economice. Chiar în primul demers oficial făcut în această direcţie (petiţia celor 37 de comercianţi din Caracal, din 24 iunie/6 iulie 1859, adresată domnitorului), se susţinea că realizarea acestui proiect avea la bază dificultăţile întîmpinate de comerţul districtului, cauzate de îngrădirile exercitate de unul dintre marii proprietari funciari ai judeţului, Gh. Bibescu, proprietar al schelei de la Islaz, acolo unde produsele agricole erau îmbarcate pe vasele care circulau pe Dunăre.

Astfel că petiţionarii propuneau poziţia mult mai avantajoasă a satului Corabia, proprietate a mănăstirii Bistriţa şi cereau aprobarea de a se forma în acel loc un oraş liber, cu port, unde să se răscumpere 1000 de pogoane pe care se vor construi viitoarele case.

La propunerea petiţionarilor, ca viitorul oraş să poarte numele de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii a răspuns cu o contra-propunere de o adîncă semnificaţie patriotică: Se aprobă, cu denumirea însă de Mircea, în memoria unui domnitor de a cărui faptă istoria română este plină. Iar numele nostru îl vom da cu plăcere cînd evenimentele ne va da prilejul de a dovedi simţul nostru de român şi de conştiinţa virtuţilor româneşti.

După îndelungi demersuri visul comercianţilor romăneţeni se împlineşte în anul 1871, cînd Principele Carol promulga Legea fondării oraşului Corabia în 30 noiembrie/11 decembrie, după ce a trecut prin cele două camere: pe 9 noiembrie a fost votată în Adunarea Deputaţilor, iar în Senat pe 23 a aceleiaşi luni. Legea acorda o suprafaţă de 500 de pogoane, împărţite în trei secţiuni şi care urmau să fie vîndute în loturi mici, terenurile de utilitate publică fiind date fără nici o plată. De asemenea, statul îşi rezerva pe malul Dunării o întindere de 40 stînjeni în lăţime pentru construirea cheiurilor şi a celorlalte anexe ale viitorului port.

! Mai multe informații despre orașul Corabia găsiți în File din monografia județului Olt, vol.1

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s